Din nou în jungla peruană

Iubiții noștri frați și surori,
Dorim ca prin această scrisoare de informare să vă împărtășim câte ceva despre noi și despre lucrarea de aici, lucrare pentru care v-ați rugat și vă rugați cu credincioșie. Încerc să accentuez de fiecare dată importanța rugăciunii, pentru că știm că atunci când noi ne rugăm, Dumnezeu lucrează cu putere. Așa ne îndeamnă și cuvântul Lui: „Rugați dar pe Domnul secerișului!”, pentru că lucrarea este a Lui și nu a noastră. Noi doar avem privilegiul de a fi împreună lucrători cu El, părtași al acestei chemări de a răspândi Evanghelia, dar lucrarea într-un final tot Lui îi aparține. De aceea, apelăm la El și strigăm după ajutor pentru ca El să-și glorifice numele printre popoare. Vă îndemn împreună cu apostolul Pavel: „Rugați-vă neîncetat!”.

Prin harul Domnului, am putut petrece sezonul ploios la Lima și, deși nu a fost exact cum ne-am gândit că va fi, totuși a fost un timp binecuvântat pentru noi ca familie. Luna februarie am petrecut în carantină totală din nou. Restricțiile nu au fost chiar așa de stricte ca anul trecut, deoarece de data aceasta am putut ieși măcar o oră pe zi cu toată familia, însă au fost unele duminici cu imobilizare totală. Deși am fost închiși în casă majoritatea timpului, am profitat la maxim de el pentru creșterea noastră spirituală, pentru aprofundarea cunoștințelor Scripturii și pentru a petrece timp în familie, ceea ce în junglă nu prea am reușit. Cum spunea un frate: „Iarna este primăvara sufletului”. De data aceasta „iarna” noastră a fost provocată de autorități, dar, chiar și așa, a fost pentru binele nostru. Slavă Domnului!
De la 1 martie s-a ridicat carantina totală și autoritățile au permis călătoriile interprovinciale, motiv pentru care am profitat și noi ca familie și ca echipă, pentru a ne întoarce în Atalaya. Drumurile au fost rele datorită ploilor torențiale, pe unele porțiuni au fost și alunecări de teren. Mulțumim Domnului că în ciuda dificultăților am ajuns cu bine în Atalaya după 2 zile de călătorie. Ajunși în Atalaya ne-am reluat activitățile de anul trecut și continuăm lucrarea la care ne-a chemat Dumnezeu.

Anul acesta ne implicăm în diverse activități atât ca familie, cât și la nivel de echipă. Ca familie, am reluat evanghelizarea personală a celor doi tineri (E și A). De fiecare dată când ne întâlnim cu ei, ne dăm seama cât de orbiți și de legați sunt de Satan. Am început să ne întâlnim de două ori pe săptămână cu ei, luni și miercuri dimineață câte 2-3 ore, timp în care studiem împreună atributele lui Dumnezeu, caracterul Lui, atitudinea Lui față de păcat etc., pentru ca acești doi tineri să cunoască pe Dumnezeu cu adevărat. Ei, din nefericire, continuă să trăiască împreună în ciuda faptului că amândoi știu că Dumnezeu urăște lucrul acesta. Se mai ceartă, se despart temporar, apoi continuă de unde au rămas ca și cum nu s-ar fi întâmplat nimic. Ea dorește să stea la el datorită faptului că el are grijă de ea, îi dă bani, cazare și mâncare, iar el trăiește cu ea pentru a-l ajuta cu treburile zilnice și pentru dorințe trupești. Deși au auzit de mai multe ori care este atitudinea lui Dumnezeu față de păcat, ei nu pot lăsa acest stil de viață. Amândoi provin din familii destrămate. Părinții lui au divorțat, iar tatăl acum trăiește cu o altă femeie, iar părinții ei, de asemenea, au o familie destrămată datorită faptului că tatăl ei o înșală pe mama ei. Venind din acest context, răniți amândoi, s-au găsit și de la bun început trăiesc împreună. Fiecare își împlinește nevoile fizice, dar tot nefericiți trăiesc și suferă. Cu câteva zile ne-a mărturisit băiatul plângând că ea i-a zis că nu-l iubește și niciodată nu l-a iubit, dar când ea se întoarce la el, el o primește pentru că nu vrea să piardă „beneficiile” oferite de ea. Ne rugăm mult pentru ei, ca Dumnezeu să rupă aceste legături și ei să-și găsească împlinirea în Dumnezeu și nu în plăcerile vieții acesteia.

Ca echipă continuăm activitățile din M. unde ne adunăm duminică dimineața cu adulții, adolescenții și copiii pentru studierea Cuvântului, iar joi seara avem întâlnire de rugăciune cu toți cei prezenți la adunare. Pe lângă aceste întâlniri, am început să vizităm fiecare familie din adunare în parte, pentru că am văzut că în general oamenii se deschid mult mai mult în sfera lor de confort, adică acasă la ei, decât în public. Putem avea discuții mult mai libere și personale, fiindcă la ei acasă oamenii nu se tem de ce vor zice ceilalți din adunare. Deja la prima vizită am văzut că multe lucruri care erau în ascuns încep să iasă la lumină când unul se simte liber să împărtășească problemele, luptele sau chiar temerile lui.

Săptămâna trecută, am vizitat-o pe M (una dintre femeile din adunare) despre care am mai amintit și în scrisorile anterioare. Ea este o femeie care trăiește singură și fiindcă face vindecări cu vapori și plante medicinale, ca un vraci (și asta știu cu toții din comunitate), a fost acuzată de faptul că ar face rău la oameni prin vrăjitorii. Chiar unul din liderii din adunare a acuzat-o de aceasta. Ea neagă că ar fi făcut vreodată vreun rău la cineva și spunea că nici nu poate să facă rău la nimeni, totuși cei din comunitate o acuză de lucrul acesta. Chiar cu ocazia acestei vizite am aflat că sunt unii oameni din comunitate care doresc să o omoare. În cultura ashaninka nu este ceva neobișnuit. Ei au pedepse foarte aspre pentru cei ce fac fapte foarte grave, așa cum în Vechiul Testament poporul israel trebuia să omoare răul din mijlocul lor. Ea acum trăiește cu frică, doarece crede că oamenii vor s-o omoare cât mai repede. Oh, cât întuneric poate să locuiască într-o lume fără de Dumnezeu!

Liviu, Manuel (colegul nostru peruan) și cu mine dorim să facem vizite la cei trei frați care sunt momentan liderii responsabili de adunare pentru a-i ajuta în creșterea și maturizarea lor spirituală, ca să poată împlini cu credincioșie rolul lor de lideri. Doi dintre acești lideri (nu sunt lideri puși de noi în poziție de responsabilitate, ci de organizația bisericilor creștine Ashaninka) au probleme serioase în căsniciile lor, nu prea frecventează adunarea, iar atunci când vin se comportă ca și cum ar fi în regulă. Este foarte trist că viața lor este în neregulă înaintea lui Dumnezeu, crezând, așa cum spunea unul din ei soției lui: „frații oricum nu știu ce se întâmplă la noi acasă”. Ceea ce bineînțeles nu e așa, pentru că ei între ei se dau pe față singuri.

Surorile (Amalia, Estera, Lucy) au început întâlniri doar cu femeile din adunare, întâlniri la care participă și femei din comunitate care nu vin de obicei la adunare. Se întâlnesc în fiecare miercuri după amiază, timp în care le vorbesc femeilor despre Dumnezeu ajutând astfel la creșterea spirituală a celor din adunare și convertirea femeilor care încă nu-L cunosc pe Dumnezeu. Vineri după amiază avem un timp de câteva ore când ne dedicăm alfabetizării copiilor din adunare. Sunt copii chiar din clasele 4-6 care încă nu știu să citească, copii din clasele 1-2 care nu cunosc literele și cifrele. Nici măcar lucrurile de bază, ceea ce este o provocare destul de mare pentru noi să îi învățăm. Este nevoie de multă rugăciune pentru cei din comunitate.

De ceva timp Dumnezeu a pus în inimile noastre dorința de a înregistra lecții biblice pentru adulți și povestioare creștine cu mesaj evanghelistic pentru copii pe care să le trimitem prin whatsapp cunoscuților noștri, oamenilor din diverse comunități și ne bucurăm că tot El a făcut posibil lucrul
acesta. Ne bucurăm să-i vedem pe oameni deschiși să le primească și că doresc să asculte ceea ce le trimitem. Mama unui copil ne povestea că băiatul tot îi cerea telefonul ca să poată asculta istorioara pe care i-am trimis-o. A fost o mare încurajare pentru noi. Îl lăudăm pe Dumnezeu pentru această oportunitate de a ajunge cu Mesajul lui Dumnezeu la mai multe persoane pe care nu le putem întâlni prea des.

Ca familie, am dori să ne putem întoarce în curând în România datorită sarcinii Esterei, având în vedere că poate călători doar în primele două trimestre de sarcină.
Ne rugăm să putem călători spre România, cu ajutorul Domnului, în luna mai. Cum au trecut aproape 2 ani de când nu am mai fost în țară, am dori să ne întoarcem pentru o perioadă scurtă de vizită. În aceste vremuri foarte nesigure vă rugăm să mijlociți pentru noi ca să fie posibilă călătoria noastră spre România și înapoi. Noi am pus dorința noastră de a călători în mâna Domnului și ne rugăm ca El să aranjeze lucrurile cum știe El mai bine. Este o cântare tare scumpă inimii mele care spune așa: „Facă-mi-se-ntotdeauna după sfântul Tău cuvânt, chiar de-ar fi să-mi cadă toate planurile la pământ!”. Aceasta este și rugăciunea noastră, știind că El face total frumos la vremea lui.

Doresc să vă mulțumesc tuturor acelora care au continuat cu credincioșie să mijlocească pentru noi și pentru lucrarea din Peru. Rugăciunile dumneavoastră ne încurajează; faptul că vă știm parte din această lucrare ne îmbărbătează și ne dă un nou avânt. Mulțumim fiecăruia în mod personal și pentru darurile de bunăvoie cu care susțineți lucrarea de aici și, împreună cu lucrarea, și pe noi ca familie. Domnul Isus Mântuitorul nostru iubit să vă răsplătească însutit pentru dragostea, efortul, dărnicia și credincioșia dumneavoastră a fiecăruia.

Permiteți-mi să închei această scrisoare cu câteva motive de rugăciune ca să vă puteți ruga mai specific pentru lucrarea de aici și pentru noi:

• Pentru E și A tinerii cu care ne întâlnim luni și miercuri, ca Dumnezeu să zdrobească autosuficiența lor în ochii lor proprii, să nimicească toată lucrarea celui Rău în viața lor, să-i convingă de păcatele lor prin Duhul Sfânt și să aducă eliberare și o pocăință în viața celor doi.
• Pentru adunarea din M. o creștere sănătoasă și o cunoaștere mai profundă și reală a lui Dumnezeu atât în viața adulților cât și a adolescenților și a copiilor. Să fie o lumină pentru comunitate.
• Pentru femeile care frecventează întâlnirile de miercuri, ca să fie atinse de Duhul Sfânt și schimbate pentru gloria lui Dumnezeu.
• Pentru liderii din adunarea din M. ca Dumnezeu să-i cerceteze pe fiecare ca să nu mai fie o ocară pentru cei din adunare și din comunitate, ci o binecuvântare și să fie niște lideri responsabili, credincioși care să ajute pe ceilalți în a se apropia de Dumnezeu.
• Pentru M ca Dumnezeu să o păzească și să nu permită să fie omorâtă. El să aducă pocăință și eliberare completă în viața ei.
• Pentru copiii pe care încercăm să-i ajutăm în procesul de alfabetizare. Ne dorim ca ei să ajungă să citească fluent pentru a putea citi Bibliile lor și a le înțelege.
• Rugați-vă ca Domnul să ne ajute să ne putem face timp pentru înregistrări, iar acestea să fie pentru gloria lui Dumnezeu și El să lucreze la inimile celor ce ascultă aceste lecții biblice.
• Pentru noi, ca Dumnezeu să ne călăuzească în ce privește plecarea noastră în România și El să netezească calea înaintea noastră.

Vă mulțumim că sunteți alături de noi în rugăciune!

Cu dragoste în Hristos, împreună lucrători cu dumneavoastră,
Zsolti și Estera Nagy