Domnul nostru este viu! – Scrisoare Misionară, Helena – India

Dragii mei frați și surori,

Ce vremuri pline de nesiguranță trăim. Lumea aceasta, guvernele, liderii acestei lumi sunt tăcuți și neputincioși în astfel de vremuri pentru că nu au nici un remediu. Lumea din jurul nostru este înspăimântată și lipsită de speranță. Slavă Domnului că noi răscumpărații Lui, datorită marii Lui îndurări, avem o speranță vie în fața suferinței. Învierea lui Isus ne oferă speranță. Fără învierea Domnului nostru am fi total lipsiți de speranță.

Deși pare că paștele acesta este unul acoperit de tristețe, este un motiv prielnic pentru noi, credincioșii, să ne reamintim că bucuria nu este ancorată în circumstanțele sau în persoanele cu care am putea sărbători, ci suntem chemați să ne bucurăm în mântuirea pe care Dumnezeu Tatăl ne-a oferit-o în Fiul Său preaiubit.

Iată câteva vești de la următoarea scrisoare trimisă:

După ce m-am sfătuit cu păstorul și diferiți mentori, am ajuns la concluzia că în perioada aceasta în care toată lumea este ”închisă” să mă întorc acasă. Prin harul Domnului pot fi implicată în viața fetelor din India prin intermediul internetului. Ne întâlnim săptămânal pe Zoom și studiem 1 Petru, ce carte minunată de studiat într-o astfel de perioadă. De asemenea ucenicizarea cu Sabrina continuă tot prin intermediul internetului. Îi dau slavă Domnului pentru tehnologia avansată pe care o avem în zilele prezente.

Mă bucur că și întâlnirile bisericii din India continuă tot prin telefon. În toată această perioadă se studiază cartea Osea. Continuați să vă rugați pentru persoanele care sunt implicate în India ca Dumnezeu să le folosească pentru a aduce mai multe suflete la mântuire prin ei. Situația politică ne îngrădește din ce in ce mai mult pe noi ca străini să ne implicăm fizic, în ultimul an foarte mulți lucrători fiind expulzați. De aceea provocarea mea către bisericile din România este să se implice în susținerea financiară a lucrătorilor indieni și astfel să împlinim chemarea pe care Domnul ne-o face să ducem mântuirea până la marginile pământului.

Rugați-vă de asemenea pentru persoanele din mahala, care în toată perioada aceasta vor fi lipsite de părtășie datorită carantinei. După cum știți sunt două persoane care și-au exprimat dorința de a se boteza. Nu putem decât să ne încredem în Suveranitatea lui Dumnezeu cu privire la viețile acestor persoane. Știm cu toții că din mâna Tatălui vin nașterea din nou, credința și pocăința, așa că ne încredem că El va lucra după buna Lui plăcere în viața acestor persoane și cea a tuturor prietenilor cu care s-a tot vestit Evanghelia, iar unii chiarvin și la biserică.

La școala din Chuchura

La școală abia se începuse un nou an școlar. Sunt mulți copii noi care au venit. Îi dăm slavă Domnului pentru că ne-a dat și banii necesari pentru a cumpăra cărțile și uniformele. Însă nu știm ce se va întămpla cu multe dintre aceste familii care erau zilieri și care acum au rămas fără loc de muncă. Cei mai mulți dintre ei au venit din Bihar pentru a munci în Bengalul de Vest. Fie ca Dumnezeu să folosească pe mai departe această școală să fie o binecuvântare pentru aceste familii.

Vă mulțumesc pentru toată credincioșia cu care m-ați îmbrățișat în toți acești ani. Cu toții suntem tăcuți înaintea Tatălui cum nu știm ce ne rezervă ziua de mâine. Nu ne rămâne decât să ne odihnim în promisiunile lui Dumnezeu și să trăim cu credincioșie fiecare zi pe care o primim de la Tatăl ceresc stând ancorați în Hristos, Speranța noastră. Și fie ca Învierea Domnului nostru să umple inimile noastre cu pace și o încredere neclintită.

Hristos a înviat! Domnul nostru este viu!

A Lui să fie toată gloria!

Helena