Suntem călători prin lumea aceasta de suferință către gloria care ne așteaptă. Suferința prin care trebuie să trecem, și prin care vom trece, pălește în comparație cu gloria pe care o vom primi.
Romani 8:17b-19 (NTR)
17b …moştenitori ai lui Dumnezeu, moştenitori împreună cu Cristos, dacă suferim într-adevăr împreună cu El, ca să putem fi şi proslăviţi împreună cu El.
18 Căci consider că suferinţele din vremea de acum nu sunt vrednice să fie puse alături de slava viitoare, care urmează să ne fie descoperită. 19 Chiar şi creaţia aşteaptă cu nerăbdare descoperirea fiilor lui Dumnezeu,
Aici găsim un pasaj dificil de înțeles și de acceptat, pasaj care afirmă că trebuie să suferim cu Hristos pentru a fi glorificați. Și de ce ar trebui să acceptăm așa ceva? Nu este corect! Dacă darul mântuirii este cu adevărat gratuit, de ce trebuie să suferim?
Pavel ne spune din ce motiv nevoia de a suferi nu neagă faptul că darul este gratuit.
18 Căci consider că suferinţele din vremea de acum nu sunt vrednice să fie puse alături de slava viitoare, care urmează să ne fie descoperită.
Cuvântul „consider” nu înseamnă că bănuiește sau crede a fi adevărat. Cuvântul folosit de fapt în limba greacă înseamnă că a ajuns la o convingere fermă prin gândire rațională. El este convins că din pricina adevărului Evangheliei (pe care el îl cunoaște), slava viitoare este legată de suferința prezentă prin faptul că ne transformă viața.
Dacă citim pasaje ca: 2 Cor. 1:8-10, 4:7-12, 16-18, 11:23 până la 12:10, vedem cât de mult a suferit Pavel în slujba lui Hristos. Chiar în timp ce scria această scrisoare era pregătit să plece într-o misiune la Ierusalim, misiune ce avea să-i pună viața în pericol (Rom 11:31). Totuși, el insistă că suma totală a acestor necazuri nici nu merită să fie menționată alături de slava viitoare.
E ca și cum ar avea în fața sa o balanță. Într-o parte pune „suferințele din vremea de acum” iar în cealaltă „slava care urmează să ne fie descoperită”. Când slava viitoare este cântărită, toate suferințele noastre prezente, oricât de cumplite ar fi, devin nesemnificative. Slava viitoare este atât de măreață încât suferințele prezente sunt nimic prin comparație. Această slavă este veșnică, în timp ce suferințele noastre – temporare și ușoare (2 Cor. 4:17). Cu siguranță lucrul acesta aruncă o lumină diferită asupra suferinței noastre cauzate de Covid 19 și a faptului că suntem izolați!
Gloria care ne va fi descoperită când Hristos va reveni în slava Sa, va fi nu doar vizibilă, ci ne vom bucura de ea, de fapt, vom fi parte din ea. Îngerii o vor privi în noi și vor fi plini de mulțumire și laudă la adresa lui Dumnezeu.
Glorie lui Dumnezeu că vom fi părtași la slava viitoare, o slavă care, văzută corect, ar trebui să facă necazurile prezente să pară scurte și ușoare.
2 Corinteni 4:16-18 (NTR)
16 De aceea, noi nu ne descurajăm ci, chiar dacă omul nostru din afară piere, totuşi omul nostru dinăuntru este înnoit din zi în zi. 17 Căci necazul nostru uşor de purtat şi temporar, lucrează în noi o greutate veşnică de slavă, dincolo de orice imaginaţie. 18 Noi nu ne uităm la lucrurile care se văd, ci la cele care nu se văd, deoarece cele care se văd sunt trecătoare, dar cele care nu se văd sunt veşnice.
Împăratul Nero a fost fascinat de expresia glorioasă de pe fețele unui grup de creștini care mergeau la moarte în Coloseum. După ce s-au rugat, și-au îndreptat privirile în sus și au privit departe, în lumea de dincolo. Plin de mirare, Nero a spus unui însoțitor: „Văd ceva”. „Da, domnule”, a răspuns acesta, „văd slava învierii din morți.”
Nu doar ei au speranță în necazuri, ci relația dintre necazuri și slava viitoare se poate vedea în toată creația.
Gândește-te
- Ce gândești acum despre suferințele prezente?
- Ești și tu un creștin care privește în sus și vede slava viitoare chiar dacă trece prin suferință?
Aplicație
Ascultă și interiorizează și tu mesajul următoarei rugăciuni, prin orice ai trece în această perioadă —