„Le voi da o inimă ca să înțeleagă că Eu sunt Domnul. Ei vor fi poporul Meu, iar Eu voi fi Dumnezeul lor, dacă se vor întoarce la Mine cu toată inima.” (Ieremia 24:7)
Dragii noștri,
De aproximativ 2 luni de când ne-am reîntors în junglă, aceasta este dorința noastră și, în același timp, rugăciunea noastră. Ne dorim din toată inima să vedem împlinită această promisiune și în tribul ashaninka. Încă de când am ajuns aici am auzit diverse probleme, păcate ce există în viața oamenilor de aici.
Este vorba, în special, de oameni care vin de mult timp la adunare, care au ascultat Cuvântul în nenumărate rânduri, oameni care se numesc creștini. Mare ne-a fost dezamăgirea să auzim toate aceste lucruri și au fost momente în care am fost descurajați. Unul dintre păcate este mersul la vraci.
Am decoperit că o prietenă de-a noastră care a crescut într-o familie creștină, iar părinții sunt împotriva mersului la vraci, a îndemnat-o pe sora ei care era bolnavă să apeleze la un vraci și chiar a mers cu ea acolo. Sora ei, care venise dintr-o comunitate situată pe râu, se simțea rău de ceva timp și deși fusese la medic, nu a primit un diagnostic clar și nici tratament corespunzător, iar durerile ei continuau.
Drept urmare, acestea au apelat la un shaman pentru a o vindeca. Apoi, mai multe femei din biserica unde suntem implicați ne-au spus de o altă femeie care vine la biserică de mult timp că este vraci. În timpul acesta un bărbat din comunitatea M, comunitatea în care este biserica, a murit.
Frații din biserică ne-au rugat să mergem la priveghi pentru a vorbi din Cuvânt. Acest om s-a îmbolnavit într-un timp foarte scurt, iar ceilalți credeau că cineva i-a făcut vrăji, motiv pentru care l-au dus la vraci, iar acesta a murit în brațele acestuia.
Deși știam că foarte mulți nativi apelează la shaman, în special în momente de boală, totuși marea noastră uimire a fost când într-o duminică toți au afirmat că au mers la shaman în diverse ocazii, probleme, chiar și cei creștini.
Ne-a întristat mult lucrul acesta și ne-am dat seama că acești oameni încă nu înțeleg că Dumnezeu este Cel Atotputernic, că doar în El trebuie să ne încredem. Ne rugăm ca Dumnezeu să le dea o inima care să înțeleagă.
Un alt lucru care ne-a întristat sunt problemele din familie: adolescenți care nu își ascultă părinții, care fac lucruri urâte înaintea lui Dumnezeu, infidelitate în familie, neînțelegeri între părinți, gelozie. Unii dintre ei chiar au renunțat să mai vină la adunare din cauza problemelor din familie.
Ne dăm seama că aceștia au nevoie de îndrumare și în ce privește viață de familie și chiar unii dintre ei au afirmat acest lucru. Ne rugăm ca El să lucreze în viețile lor, în familiile lor pentru ca toate aceste lucruri să se rezolve.
În același timp, ne bucurăm de faptul că vedem persoane noi care vin la biserică să asculte Cuvântul. Soția și mama bărbatului care a murit au început să vină la adunare, dar și alte persoane.
Dorința noastră și rugăciunea noastră este ca acești oameni care aud Evanghelia să înțeleagă cine este Dumnezeu și că au nevoie de slavare. Ne dorim să nu vină doar pentru un timp.
Eu (Estera) și Amalia ne-am reînceput vizitele la femei acasă. Le vizităm în fiecare săptămână și le vorbim din Cuvântul lui Dumnezeu.
Ne bucurăm că au această dorință în inimile lor, însă uneori ni se pare foarte real în cazul acestor femei versetul „…măcar că văd, nu văd, și măcar că aud, nu aud, nici nu înțeleg.” (Matei 13:13), motiv pentru care uneori suntem descurajate, însă Domnul ne dă putere să înaintăm, să continuăm această lucrare și ne rugăm ca Dumnezeu, prin Duhul Lui să lucreze în inimile acestor femei.
V-am povestit când am fost în Romania de un băiat care a murit de SIDA, iar mama lui ne-a rugat să mergem la ea să îi mai vorbim despre Dumnezeu. Am continuat să le vizităm pe ea și pe sora acestui băiat.
Deși la început sora lui nu părea prea interesată de ceea ce le împărtășeam din Scriptură, totuși ea ne-a spus că și-a cerut iertare pentru păcatele ei, iar acum ascultă cu mare atenție. Prin aceasta vedem cum Dumnezeu ascultă rugăciunile noastre. Îl lăudăm pe El pentru aceasta.
Zsolti, Liviu și colegul nostru peruan sunt implicați și ajută la construcția bazei de misiune și, în acelasi timp, foarte des trebuie să aducă apă de la râu atât pentru folosit în casă, cât și pentru construcție. Datorită secetei, datorită râului scăzut nu primim apă publică.
Ne-am rugat de multe ori să primim apă publică și au fost câteva zile în care am primit, însă nu a fost suficient. Băieții au mers chiar și la primărie pentru a cere o cisternă cu apă și ce bucurie am avut când am auzit mașina care ne aducea apa de care aveam atâta nevoie!
Însă, de cele mai multe ori Zsolti, Liviu și colegul nostru aduc apă în butoaie și în găleți de la râu. Datorită acestui lucru, am văzut ca fiind foarte necesară o fântână.
Ne rugăm ca Dumnezeu să se îngrijească de toate cele necesare pentru realizarea acestui proiect și, în același timp, pentru a găsi pe cineva de încredere care să construiască fântâna.
În ce privește construcția bazei de misiune, încă se lucrează la al doilea etaj al clădirii. A ajuns în stadiul în care trebuie să pună gresia și faianța si geamurile și ușile, ne rugăm ca Dumnezeu să se îngrijească de partea financiară pentru a putea avansa lucrarea.
De când ne-am reîntors în junglă nu au lipsit nici bolile. De mai multe ori ne-am confruntat cu probleme de sănătate. Noemi a avut 3 zile în care a fost cu febră și nu îi scădea cu nimic, ca mai apoi să iau eu virusul, iar apoi am avut febra tifoidă.
Zsolti continuă cu durerile de spate și încheieturi ale mâinilor, care în perioada aceasta i s-au accentuat. Mulțumim Domnului că mâna Lui ne susține zi de zi și ne dă puterea să mergem mai departe.
Noi vom mai fi în junglă până în data de 17 decembrie, când ne vom întoarce la Lima pentru a ne reînnoi documentele noastre , iar până în data de 5 ianuarie, cu ajutorul Domnului, dorim să ne mutăm într-un alt apartament, într-o clădire a unui frate. Ne rugăm ca Domnul să ne dea putere. Va fi un timp foarte aglomerat pentru noi.
Ne rugăm, de asemenea, pentru activitățile ce le vom mai avea aici, până vom pleca în capitală, ca Domnul să ne dea înțelepciune și putere. Dorim să avem un timp special împreună cu frații și surorile din biserică și cu copiii în care să ne amintim de nașterea Mântuitorului.
Ne rugăm să găsim pe cineva care să aibă grijă de baza de misiune cât timp vom fi noi plecați la Lima.
Mulțumim că ne sunteți aproape, susținându-ne atât în rugăciune, cât și financiar. Domnul să vă binecuvinteze și să va răsplătească bunătatea. „Harul și pacea să vă fie înmulțite prin cunoașterea lui Dumnezeu și a Domnului nostru Isus Hristos.”
Cu drag,
Zsolti, Estera și Noemi Nagy