Maadai, din Africa de Vest

„Fiecare lucru își are vremea lui… plânsul își are vremea lui iar râsul își are vremea lui…”

Pentru mine a venit timpul râsului, al bucuriei, pentru că Domnul a găsit cu cale să îmi îndrepte atenția spre lucrarea din Africa de Vest. Este așa de minunat să vezi cum El lucrează, chiar dacă pașii mei sunt stângaci, uneori nesiguri. Totul a început de la o simplă vizită la o soră lucrătoare aici. 

Am fost convinsă de Domnul că în acest loc El are o lucrare de făcut în mine și prin mine, însă nu știu cum o va face.Uitându-mă la cât de puțin am de oferit, pot doar să Îi dau slavă că El a ales „lucrurile slabe ale lumii ca să facă de rușine pe cele tari.” 

Urma să petrec aproximativ 6 săptămâni cu Amiina, însă timpul s-a prelungit și, prin mila Sa lucrurile s-au rezolvat unul câte unul spre șederea mea mai lungă, doar El știe cât mai exact. 

 Sunt foarte recunoscătoare Domnului pentru:

• prelungirea vizei, pentru un an. A fost posibilă fără probleme.
• faptul că o am pe Amiina aici. Mă ajută enorm să învăț lucruri pe care poate nu le-aș fi învățat așa de rapid și ușor dacă eram singură. Mă simt „răsfățată de El”. 
• harul deosebit de mare să fac parte dintre lucrătorii de la marginile pământului. 

„Provocările de pe câmpul de misiune” 

Auzeam des această expresie în timpul cursurilor de la școala de misiune Kairos. Și pe vremea aceea nu pricepeam intensitatea cuvintelor, însă acum au devenit realitate pentru mine. Cum oare să decid ce e bine de făcut?! Cum să pășesc prin credință, în totală dependență de El?! Toate acestea erau mai simple pe când eram înconjurată de familie, însă acum, acum îmi rămâne doar El. Și da, Domnul poartă de grijă și am parte de oameni aici care mă susțin cu sfaturi și îndrumări cum să procedez în orice situație. Uneori stau și mă gândesc că eu de fapt nu fac niciun efort în privința asta, ci doar primesc prin mila Sa totul planificat, iar mie îmi rămâne doar să pășesc prin credință. 

    M-am decis să mă las purtată de brațul Său, chiar și când nu înțeleg totul. Înainte căutam un loc unde să ajut pe parte medicală, exclusiv, crezând că Domnul mă va folosi doar prin acest lucru ca să ajung cu mesajul Său la cei pierduți. Însă și această convingere mi s-a dovedit ca fiind numai partea pe care o văd eu, nu și El. De ce să Îl limitez prin a spune: „Vreau Tată un loc în care să fiu moașă și gata!” Nu, Domnul meu dorește mai mult de la mine, dorește tot. Așa că, aici mi-a arătat că modul Lui de lucru este diferit de al meu. Înțeleg că va folosi tot ce a pus în om, nu doar profesia, pentru ca planul Său să fie înfăptuit. Atât mi-a rămas să spun: „Tată, sunt aici! Iată-mă!” 

Lecții de cusut

Sfătuită de Amiina, am început să petrec timp cu copiii și adolescenții din sat prin a da lecții de cusut (văzând că ar ușura traiul unora care nu își permit să meargă la croitor). Chiar dacă încă nu stăpânesc limba, totuși mesajul nu rămâne nespus. Amiina a avut ocazia de a împărtăși despre Domnul cu ei și am putut să Îl lăudăm împreună. Au fost ocazii minunate în care copiii au învățat lucruri practice cu mâna, dar și ceva pentru suflet. 

La sfârșitul acestor lecții, ne-am gândit că ar fi potrivit ca fiecare copil să își coase ceva de folos: fustițe pentru fete, iar geantă pentru băieți. 

Ce mare mi-a fost bucuria ca să-i văd la biserică pe copiii care participau regulat la lecțiile de cusut, la programul în care am sărbătorit Nașterea Domnului! Dar și pe alții care în urma lecțiilor de cusut, purtau lucrul muncit de ei. Dar mai mare bucurie a fost sa îi știu prezenți în Casa Lui! Domnul să lucreze la inimile lor și prin ei să cunoască și părinții pe singurul Dumnezeu adevărat. 

Prima naștere în sat 

Mă împăcasem cu ideea că nu voi petrece timpul ajutând doar medical și deci mi-am concentrat atenția pe învățarea limbii ca să pot spune mesajul Său. Dar planurile Lui nu sunt planurile mele. Într-o seară, am fost trezită pentru că vecina noastră avea contracții de o perioadă lungă de timp și, cum ei nu își exprimă durerea, ca să arate mai puternici, a răbdat fără să spună cuiva. Însă, la miez de noapte s-a decis să ne cheme în ajutor, în ideea de a merge la spital, crezând că sunt complicații. 

Aici sunt  „moașele” satului, femei în vârstă și cu experiență. Însă și ele sunt limitate în cunoaștere așa că uneori nu au răspuns la toate situațiile apărute. Astfel că, uneori  sfătuiesc femeia să meargă îndată la spital, dacă există o astfel de posibilitate. În cazul vecinei mele, nu erau complicații, ci avea parte de un travaliu normal. Fiindcă a permis consultul, am putut urmări tot travaliu și pentru că nu erau probleme, am decis să nu mai mergem la spital. 

După o noapte în care „mi s-au încărcat bateriile” făcând ceea ce îmi place…. a venit pe lume o prințesă. Într-un mod simplu și așa cum e lăsat de Dumnezeu. A fost o lecție pentru mine să mă văd fără vreo trusă medicală (doar cu niște mănuși) și să privesc la Domnul care lucrează și este în control. Versetele din Isaia 40:27-31 m-au întărit în acele momente. Într-adevăr, soarta noastră și a celui nou-născut nu este ascunsă de privirea Celui care a întocmit marginile pământului!

Mă rog Domnului pentru:

• perseverență în învățarea limbii. Unde sunt nu pot folosi română sau engleză sau franceză, ci trebuie să vorbesc cu oamenii într-o limbă locală. Fiind printre ei, sunt obligată să învăț expresii, cuvinte uzuale etc. Mă bucur că există și pot folosi și diferite resurse care să mă ajute la învățarea limbii, iar Amiina… este pe post de dicționar! 
• oportunități de a merge în locurile în care oamenii nu știu despre Creatorul lor. Oamenii de aici cred că există un Creator, și urmează anumite tradiții și ritualuri ca să aibă parte de cer, dar nu-L cunosc pe Cel prin care pot ajunge acolo. 

De la începutul anului, voi locui în oraș cu o familie de credincioși localnici care Îl iubesc pe Domnul și Împărăția Lui și și-au deschis casa să mă ajute să învăț limba și modul lor de viață. Mă rog ca șederea mea la această familie să fie o bună oportunitate de a învăța cultura dar și limba în timp eficient.

 Vă mulțumesc pentru susținerea dumneavoastră și în rugăciune și financiară! Domnul să vă binecuvânteze!

Cu drag,

Maadai