Esențial pentru creștinism este obiectivul de a aduce mai mulți adepți în tabăra Dușmanului nostru. A fost porunca Fiului Dușmanului nostru când S-a despărțit de ei ca să mai adauge și pe alții în rândurile lor și, din punct de vedere istoric, biserica a pus un accent puternic pe îndeplinirea acestei misiuni. Pe măsură ce mesajul Său se răspândește în întreaga lume, forțele noastre sunt împinse înapoi. Prin urmare, trebuie să lucrăm pentru a împiedica eforturile bisericii.
Mai presus de orice, trebuie să încurajăm convingerea că misiunea și evanghelizarea nu sunt necesare. Fă-i pe creștini să creadă că Dușmanul îi salvează pe cei pe care El vrea să-i salveze fără eforturile lor, că El nu folosește creștinii individuali ca mijloace secundare în îndeplinirea scopurilor Sale. Dacă creștinii pot fi încurajați să-și vadă rolurile ca fiind inutile, pot fi scoși de pe terenul de joc. Mai mult, străduiește-te să slăbești doctrina bisericii despre păcat. Dacă faci acest lucru, creștinii pot fi făcuți să creadă că faptele bune sunt suficiente pentru a asigura mântuirea sau că Dușmanul îi va accepta pe toți oamenii și, prin urmare, evanghelizarea devine discutabilă. Putem chiar să descriem lucrarea de misiune ca pe un act dăunător, nedorit al imperialismului cultural care nu ar trebui promovat și putem încuraja convingerea că predicarea nu este necesară în evanghelizare și că lucrările de slujire sunt suficiente pentru această sarcină.
Dacă aceste eforturi eșuează, fă-i pe adepții Dușmanului nostru să creadă că eforturile lor personale în evanghelizare și misiune vor fi ineficiente. Subminează-le încrederea, îndemnându-i să se concentreze asupra propriilor lor neajunsuri, mai degrabă decât asupra puterii Dușmanului — adică, asupra faptului că nu știu suficient, că nu au cuvintele potrivite, că nu pot convinge niciodată pe cineva despre adevărul Evangheliei. Fă-i să se simtă vinovați pentru neajunsurile lor în acest domeniu, dar asigură-te că această vinovăție nu îi va determina să alerge în brațele Dușmanului cu o nouă hotărâre de a-L asculta cu credință. În schimb, hrănește convingerea că eșecurile lor îi fac nevrednici de El.
Mai mult decât atât, este util să cultivăm apatia față de cei care nu fac parte din tabăra Dușmanului nostru. Aceștia ar trebui să fie descriși ca fiind antipatici și încăpățânați. Fă-i pe creștini să creadă că ceva mai mult decât simplul har al Dușmanului îi separă de cei care nu cred.
Diverse alte tehnici pot fi abordate pentru a submina evanghelizarea și misiunea. Seamănă rușinea în inimile celor care nu pot contribui cu mult la eforturile misiunare, făcându-i să creadă că darurile lor nu contează. Indu-le urmașilor Săi credința că misiunea este doar o lucrare globală și că oamenii din propria lor vecinătate nu au nevoie de Evanghelie. Unii creștini pot fi făcuți să creadă că evanghelizarea este doar lucrarea clerului profesionist și că oamenii laici nu au niciun rol — o credință care restricționează în mod util forțele aliniate împotriva noastră. Când ne concentrăm asupra acestor sarcini, putem fi capabili să obstrucționăm răspândirea bisericii Dușmanului nostru.
Kevin D. Gardner
tabletalkmagazine.com