„Roagă-te să mi se descopere Dumnezeu” – Scrisoare Misionară

Salutare și pace vouă,

Azi am avut parte de o zi în care, nu știu cum s-a făcut, nu am avut nimic plănuit, nici cu luni înainte, nici spontan. Și ce fac de obicei când am o astfel de zi? Îmi aduc aminte că de mult nu v-am mai scris, voua, celor care nu mă uitați, dar cărora din păcate uneori uit să vă răspund, să vă țin la curent cu viața mea, cu lucrarea Domnului în viața mea și în a celor în mijlocul cărora lucrez. Și uite așa vin iar, cu musca pe căciulă și vă cer iertare pentru absența scrisorilor.

E adevărat însă că am mai trimis mesaje pe pe aplicația WIRE pe care vă încurajez să o descărcați dacă nu ați făcut-o până acum, și să puteti primi vești mai des și chiar să vă rugați în momente cruciale.

Ultima dată va provocam să vă gândiți la ce sunteți gata să faceți pentru a-i vedea pe cei din jurul vostru lângă Domnul. la două luni și ceva de la scrisoarea mea, plecat fiind la capătul lumii pentru ceva întâlniri cu colegii de lucru, într-o seară am hotărât să îmi sun părinții și să îi întreb ce mai fac. Dintr-o vorbă în alta, fiind sămbătă seara, i-am întrebat ce va fi a doua zi la adunare.

Tatal meu, deși a crescut în adunare ca și copil, în adolescență a hotărât că nu e locul lui acolo. Aproape 5 decenii mai târziu, Domnul l-a adus într-o situație din care a realizat că doar Domnul îl poate scăpa și astfel a început să se apropie tot mai mult de El. Mama mi-a spus că a doua zi urma să fie un botez la adunare, iar când am întrebat cine se botează, s-a făcut liniște.

În copilărie visam să merg la adunare de mână cu tata – dar nu puteam – pentru că tatal meu, tânăr fiind, nu a găsit un loc printre cei de acolo, pentru că părul lui lung îi deranja pe cei ce credeau că sunt mult mai credincioși și astfel l-au convins că adunarea nu e locul celor care își caută identitatea, care vin cu nevoile și probleme lor și speră să scape de ele, să gasescă un loc plin de prieteni care să il înțeleagă, să îl iubească, să îl îndrepte cu dragoste spre ceea ce este bun și plăcut înaintea Domnului.

Copil fiind visam să stau pe bancă lângă tata în adunare, să ne rugăm împreună, să cântăm… dar nu puteam, nu puteam decât să mă trezesc în fiecare dimineață înainte de a pleca la școală și să mă rog, să mă rog ca acest vis să devină o realitate într-o zi.

Eram la aproape 20 de ore zbor. Și dacă aș fi mers direct la aeroport să zbor tot nu aș fi ajuns la timp. Dupa o pauză, mama a spus că se botează tata – am început să plâng, mai pe ascuns, dar să mă bucur cum probabil nu am mai făcut-o pentru nicio altă persoană care a hotărât să îl urmeze pe Domnul.

Și așa a trebuit ca departe fiind, să mă mulțumesc cu o transmisie live. 🙂

Acum abia aștept să am liber de la lucru să pot merge acasă și împreună cu tata să parcurg cei 200 de metri de acasă la adunare alături de tata, să stau pe scaun lână el, să cânt, să mă rog și să luăm cina împreună.

Un prieten apropiat de aici m-a sunat într-o zi și mi-a zis că trebuie să ne întâlnim în locul nostru secret pentru a-mi psune ceva – nu putea să îmi spună la telefon. Fusese chemat de autorități și, într-un mod frumos, avertizat să nu se mai întâlnească cu cei ca mine, să nu mai promoveze libertatea de a cerceta și alte credințe – avertizat, usor amenințat.

„Nu îmi pasă de mine, ci mi-e teamă să nu se atingă de familia mea. Roagă-te ca Dumnezeu să mi se descopere și să îmi spună cine este El. Nu te ruga să mi se descopere Isus, pentru că încă nu cred că El e Dumnezeu. Vreau să mi se descopere Dumnezeu. Și mi-e de-ajuns – apoi nu îmi va mai păsa, pot să îmi facă ce vor, să mă omoare, nu contează dacă aflu adevărul. Dar încă nu l-am aflat, așa că mi-e teamă pentru familia mea.”

„Iată, Tu îmi zici: ‘Du pe poporul acesta!’ Şi nu-mi arăţi pe cine vei trimite cu mine. Însă Tu ai zis: ‘Eu te cunosc pe nume şi ai căpătat trecere înaintea Mea!’ Acum, dacă am căpătat trecere înaintea Ta, arată-mi căile Tale; atunci Te voi cunoaşte şi voi avea trecere înaintea Ta. Şi gândeşte-Te că neamul aceasta este poporul Tău!” Domnul a răspuns: „Voi merge Eu Însumi cu tine şi îţi voi da odihnă.”

Moise i-a zis: „Dacă nu mergi Tu Însuţi cu noi, nu ne lăsa să plecăm de aici. Cum se va şti că am căpătat trecere înaintea Ta, eu şi poporul Tău? Oare nu când vei merge Tu cu noi şi când prin aceasta vom fi deosebiţi, eu şi poporul Tău, de toate popoarele de pe faţa pământului?” Domnul a zis lui Moise: „Voi face şi ceea ce-mi ceri acum, căci ai căpătat trecere înaintea Mea şi te cunosc pe nume!”

Moise a zis: „Arată-mi slava Ta!” Domnul a răspuns: „Voi face să treacă pe dinaintea ta toată frumuseţea Mea şi voi chema Numele Domnului înaintea ta; Eu Mă îndur de cine vreau să Mă îndur şi am milă de cine vreau să am milă!” Domnul a zis: „Faţa nu vei putea să Mi-o vezi, căci nu poate omul să Mă vadă şi să trăiască!”

Domnul a zis: „Iată un loc lângă Mine; vei sta pe stâncă. Şi când va trece slava Mea, te voi pune în crăpătura stâncii şi te voi acoperi cu mâna Mea până voi trece. Iar când Îmi voi trage mâna la o parte de la tine, Mă vei vedea pe dinapoi; dar Faţa Mea nu se poate vedea.” (Exodul 33:12-23)

Prietenul meu a îndrăznit să Îl pună pe Dumnezeu la încercare și Dumnezeu a privit cu plăcere spre El. Acum aștept răspunsul și mă rog, mă rog ca Domnul să îi arate gloria Lui.

Dar mă rog și pentru mine să Îl văd pe Dumnezeu mare, atotputernic, ca Cel ce poate face totul, și nicio cerere a mea nu poate fi prea mare.

O decizie crucială, de viata și moarte, o decizie ce putea să aducă binecuvantarea multora sau căderea multora – Domnul a vorbit prin întamplarea cu Ghedeon, pe care l-a lăsat să pună un semn, ba două semne – apoi s-a auzit o voce spunând: de fapt te las să mă încerci, pune chiar 3 semne ca să vezi că nimic nu e prea greu pentru Mine. Și ce frumos a fost când El a răspuns, din cer Dumnezeu a ales să se indure și să răspundă cum doar El poate pentru că Dumnezeu este un dumnezeu plin de dragoste, și oridecâteori cineva ce aproipie de El ca să Îl caute, El se lasă găsit.

Va doresc ca și voi să Îl experimentați pe Domnul în perioada ce urmează așa cum nu ați facut-o niciodată înainte.

Vă încurajez să vă apropiați de cei ce vin la adunare, dar nu sunt din adunare, înainte să fie prea tarziu – de ce să trebuiască sa treacă decenii și decenii până când să se bucure cerul, și ei, și voi?

Puneți-L pe Dumnezeu la încercare, cereți-I să împlinească în viața voastră ceea ce El deja a promis.

P. S.

*Din cauza unor probleme tehnice, scrisorile nu au putut ajunge la timp. Ne cerem iertare!