S.I. Fam Acatrinei, Septembrie 2015

Dragii noştri,

Mai avem câteva ore până să plecăm spre Atalaya. Ne aşteaptă un drum lung, aşa că ne-am bucura tare mult să ştim că vă veţi ruga pentru această călătorie. Chiar dacă e un drum pe care l-am făcut de zeci de ori, mereu plecăm cu inima strânsă, pentru că niciodată nu ştim surprizele pe care le putem întâmpina, iar cele 20-22 de ore cât ar trebui să dureze călătoria în mod normal ar putea fi mult mai multe. Rugati-vă în special pentru Debora, deoarece tranversarea munţilor la o altitudine de 5000 m e întotdeauna o provocare. Se simte rău la înălţime şi de la aerul condiţionat din autocar (are o sensibilitate la urechi şi i-a fost rău şi pe avion (călătorind spre Lima), ceea ce face ca această primă parte a călătoriei cu autocarul să fie o corvoadă. Cu camioneta e mai frumos şi mai liniştitor.

Rugaţi-vă şi pentru Zsolty, tânărul ce a venit să ne viziteze şi care va sta cu noi până în decembrie. El a terminat şcoala Kairos şi a venit la noi pt a avea o experienţă pe termen scurt, cu posibilitatea de a lucra cu Segadores pe viitor, dacă Dumnezeu îi confirmă că aceasta e voia Lui pentru el. Ne dorim să se adapteze cu bine schimbărilor de toate felurile şi timpul petrecut cu noi să fie o experienţă înălţătoare, care să îi deschidă noi orizonturi şi să îi clarifice chemarea şi direcţia.

Mulţumim pentru rugăciuni şi pentru însoţire în această mare aventură a credinţei. Dumnezeu să vă binecuvânteze din plin viaţa şi umblarea cu El şi El să îşi pună pecetea pe lucrul mâinilor noastre.

Depinzând de internetul din Atalaya, încercăm să vă anunţăm cât mai repede posibil cum ne-a fost călătoria şi cum am găsit lucrurile acolo.

Mult har şi putere în toate!

Cu apreciere,

Liviu şi Amalia