S.I. Luminița Prisecaru, august 2015
Dragii mei,
Vă transmit salutări calde din Gawwada, unde ploi neaşteptate ne-au binecuvântat şi răcorit.
Ca să pot trimite aceste rânduri voi iesi cu maşina în căutare de internet! Ce binecuvântare să am această maşină şi, mai ales, să meargă. Unii dintre voi aţi auzit cum bătrâna japoneză a refuzat să mai pornească. După ce am fost nevoită să o transport până în Addis Ababa cu un camion, acolo problema s-a dovedit a fi la computerul electric de bord. Nu am reusit să îl înlocuiesc cu unul nou, pentru că ar fi fost mult prea scump. Acum e un soi de improvizaţie acolo, care îmi dă emoţii de fiecare dată când pornesc maşina. Mi-ar prinde bine, cu siguranţă, să ştiu că vă veţi ruga pentru mine.
Mereu am ştiut că depind de Domnul pentru fiecare respiraţie şi pentru fiecare pas. Acum fiecare pas s-a transformat în de fiecare dată când pornesc maşina.
Aş vrea să împărtăşesc cu voi două ştiri pe scurt.
Prima se referă la progresul semnificativ pe care autorităţile locale l-au făcut în ceea ce priveşte decizia pentru un dialect standard. Îi dau Slavă Domnului pentru acest progres şi, în acelaşi timp, aş dori să vă cer să mijlociţi în rugăciune pentru cei care nu doresc ca această decizie să fie luată. Cred că, în acest context, aş putea doar să îi numesc duşmani. Desigur că datoria creştinească este să îi iubim şi aşa vom face, însă rugaţi pe Domnul pentru noi ca dragostea noastră să crească din ce în ce mai mult în orice cunoaştere şi orice pricepere, să ştim cum să iubim în astfel de situaţii, pentru ca Numele Lui să fie sfinţit între noi şi ca motiv al acestei decizii.
O altă veste bună este că fraţii şi surorile de aici vor să construiască un nou birou, pentru a-mi lăsa mie actuala casă drept locuinţă. Au început să construiască, însă există şi unii care nu sunt neapărat entuziasmaţi de această idee. Rugaţi-vă pentru noi!
Vă salut cu tot dragul şi dorul românesc!
A voastră Luminiţa, în El
