S.I. Silvia Bagdas, aprilie 2015
Dragii noştri,
Pentru că mai mulţi prieteni ne-au întrebat cum suntem, mă simt datoare să vă liniştesc inimile şi să spun că suntem bine. Mulţumim Domnului! Când spun asta, mă refer la cutremurul din Nepal, în urma cărora au murit 2400 de oameni. În India au fost câteva locuri afectate serios.
În oraşelul nostru micuţ, cutremurul s-a resimţit însă nu aşa de serios.
În acel moment ne aflam în biserică, pentru sărbătorirea a 100 de ani de când Biblia a fost tradusă în nepali. Ne pregăteam să ne rugăm. Vă spun că nu am avut nici o teamă. Mai târziu mă gândeam şi spuneam grupului mic cu care eram că mi-ar plăcea ca Domnul să vină şi să ne răpească atunci când suntem la rugăciune. Ce frumoasă răpire! În casa Domnului şi la rugăciune.
Duminică, următoarea zi, ne-am aflat din nou în biserică şi iată că a fost cutremur încă o dată. De data aceasta mă aflam la programul copiilor. Slavă Domnului că nu a fost aşa de serios şi nu s-au panicat copiii.
Că tot am pomenit de copii, doresc să vă spun că la şcoala duminicală este o adolescentă care, de mai mult timp, vine la biserică, însă părinţii ei sunt hindu. La o săptămână de la Paşte am împărtăşit copiilor despre suferinţele, moartea şi învierea Domnului ISUS. Mai mult de atât, i-am provocat să-L primească pe Domnului Isus în inima lor; mai mulţi copilaşi au ridicat mâna, însă ştiu că această adolescentă s-a hotărât în mod serios pentru HRISTOS. Rugaţi-vă să rămână tare pe cale şi, mai târziu, să intre şi în apa botezului.
Fiţi binecuvântaţi şi harul să curgă de sus peste dumneavoastră şi peste noi!
Cu preţuire,
Silvia B
