Publicat în

“Ascultă poporul Meu!”

Poate ca niciodată înainte, Dumnezeu, în suveranitatea Lui, ne-a atras atenția din nou asupra acestei afirmații importante: ”Ascultă poporul Meu!”. Uneori suntem așa de ocupați în a face lucruri ”mari” pentru Dumnezeu, încât uităm să ne oprim să întrebăm ce este ceea ce El dorește ca noi să facem pentru El sau ceea ce vrea să facă El în noi. Ca Dumnezeu să ne arate importanța de a ne opri pentru a-L asculta pe El, a pus ”pauză” întregii lumi pentru a nu ne mai putem scuza cu fraza mult prea cunoscută de ”Nu am timp!”. Deși din punct de vedere a lucrării de vestire a Evangheliei am ajuns mai limitați ca oricând înainte, cred cu tărie că această limită permisă de Dumnezeu a putut fi folosită și fructificată spre slava lui Dumnezeu și spre creșterea noastră de asemena.

Noi, aici în Peru, am intrat în starea de urgență la începutul lunii Martie, cu puțin timp după ce am ajuns din nou în Atalaya, și la ora actuală toată țara încă se află în această stare de urgență. Limitele deosebit de stricte impuse de autorități ne-au interzis orice fel de întâlnire, ba mai mult, timp de aproape 4 luni de zile am avut voie să ieșim din casă doar în caz de urgență pe motiv de probleme de sănătate grave și pentru cumpărarea alimentelor sau medicamente în intervalul orar 5-12 a.m. Din punct de vedere omenesc, lucrarea în care suntem implicați părea a fi paralizat. Comunitatea M. (unde slujim), împreună cu comunitățile vecine, de comun acord au închis singura trecere terestră care ne ducea la ei dorind astfel să se protejeze de ”pericolul” care într-un final nu s-a putut evita. Singura zi când era posibilă trecerea era ziua de luni pentru ca oamenii să își poată face cumpărăturile necesare, deși majoritatea oamenilor nu aveau resursele necesare de a cumpăra nici cele mai elementare lucruri.

Deși am fost extrem de limitați în ceea ce privește posibilitatea de a vesti Cuvântul, Dumnezeu a întors acest ”rău” spre binele nostru, conform Romani 8:28, arătându-ne că lupta nu s-a terminat cu ușile aparent închise, din contră: lupta abia începe. Lupta pentru sufletele pierdute în cămăruța de rugăciune ascunsă este cea care ne pune la încercare cu adevărat. Oh, cât de ușor este uneori să predicăm Evanghelia de la amvoane și cît de greu este să luptăm lupta cea bună pentru cei pierduți ascuns de ochii lumii, în ”odaia de sus”: doar noi cu Dumnezeu. Acolo se duc luptele adevărate cu lacrimi și suspine negrăite și acolo se câștigă victoria împotriva puterii întunericului. În ascuns, pe genunchi, în prezența Celui care l-a înscris la oaste.

Deși în multe țări frații noștri au început să aibă întâlniri de adunare prin Zoom sau alte modalități, noi nu am putut oferi nici măcar aceasta fraților noștri din cominutate deoarece în M. nici semnal la telefon nu este, cu atât mai puțin internet. Ne-am simțit neputincioși în fața situației și continuăm să ne rugăm ca Dumnezeu să schimbe sutiația spre slava Sa. La baza de misiune (cum suntem 3 familii) continuam să ne întâlnim fără restricții în fiecare Duminică și Joi cu colegii noștri făcând ce nu ne poate interzice nimeni: luptând pe genunchi. La sfârșitul unei asemenea întâlniri Dumnezeu ne-a adus în atenție că este ceva ce am putea face, și anume să folosim situația aceasta spre favoarea Evangheliei.

Cum din cauza pandemiei mulți au rămas fără serviciu, iar nevoia era din ce în ce mai mare, Dumnezeu ne-a deschis posibilitatea să pregătim pachete cu alimente pentru a ajuta pe frații noștri în nevoia lor. Iar ducându-le acasă aceste pachete am putut sta de vorbă puțin cu ei încurajându-i din Cuvânt și rugându-ne cu ei. Deși nu am avut mult timp la dispoziție cu ei, totuși a fost o mare bucurie pentru noi să putem petrece puțin timp cu ei și ne-am bucurat mult să aflăm că deși noi nu am putut intra în comunitate, ei continuau câțiva oameni să se adune și să se roage împreună.

Proiectul ”Pâine și pești pentru 5000”

După această vizită am dorit și mai mult să îi mai putem vizita pe frații noștri și căutam ocazii, rugându-ne, să îi putem vizita din nou. Dumnezeu ne mai dat ocazia la nu mult timp după, când Agenția Kairos a lansat proiectul „Pâine și pește pentru 5000”. Cu ajutorul agenției, a bisericilor și a fraților din România care s-au implicat în acest proiect am putut pregăti din nou pachete cu alimente, de data aceasta pentru 100 de familii atât din M. cât și din Atalaya și împrejurimile ei. Harul de care Tatăl nostru ne-a făcut parte a rezultat mărturii surprinzătoare și dureroase în același timp. Doar mărturia unei surori în vârstă aș dori să vă prezint în câteva cuvinte:

Când am ajuns acasă la sora Maria-Nely, o soră cu vârsta de aproximativ 70 de ani, văduvă de aproape 30 de ani, ne-a primit cu mult drag în casa ei. I-am spus motivul vizitei, iar ea cu ochii fericiți privind spre cer spunea: ”Doamne, îți mulțumesc pentru aceste alimente. Tu știai că doar puține legume mai am, ce am putut cumpăra de la piață și nu mai aveam ce să gătesc, iar Tu mi-ai trimis acest pachet de alimente. Mulțumesc!” Și în ciuda faptului că avea foarte puțin, nu ne-a lăsat să plecăm de la ea fără să ne dea niște lămâie și nucă de cocos de la ea din grădină.

După a doua vizită în M. ne-am gândit că poate am putea încerca lunea următoare să îi vizităm din nou, chiar dacă doar pentru un timp scurt; măcar să ne rugăm împreună. Spun ”pentru un timp scurt” pentru că autoritățile făceau vizite neanunțate în comunitate și în biserică pentru a se asigura că oamenii nu se adună. Prin harul Domnului am putut avea un timp scurt, dar binecuvântat cu frații noștri încurajându-i și împărtășind din Cuvântul lui Dumnezeu cu ei, iar la sfârșitul întâlnirii am avut un timp de rugăciune împreună. După această vizită am mers în fiecare luni la 6 dimineața la părtășie cu ai noștri frați din M. Dat fiind această situație de pandemie la nivel mondial, Dumnezeu a pus un gând în inimile noastre, gând pe care v-am mai împărtășit alte dăți în scrisorile noastre, și anume de a putea trasmite Evanghelia printr-un post de radio, dar și de a înregistra materiale audio, atât pentru adulți, cât și pentru copii, pe care să le punem la dispoziția oamenilor.

Cum starea de urgență nu permite deplasarea nimănui dintr-o localitate în alta, cu atât mai puțin reunirea în adunare, suntem foarte limitați în predicarea Evangheliei în orice comunitate. Chiar dacă nu mai sunt aceleași restricții ca la început, totuși din cauza stării de urgență încă valabilă suntem limitați la doar câteva comunități din jur. În schimb, dacă am avea posibilitatea de a difuza Evanghelia prin undele radio am putea atinge toate comunitățile Ashaninka unde oamenii au acces la radio. Este un gând care de mult timp persistă în gândurile și rugăciunile noastre, iar acum Dumnezeu a pus ca o povară în inimile noastre cerând călăuzire de la Tatăl ceresc pentru a înțelege care este pasul următor. Dorim să putem pune la dispoziția oamenilor Evanghelia indiferent de distanța sau de locul geografic în care se află ei. Împărtășesc aceste gânduri pentru a ne veni în ajutor în rugăciune în legătură cu dorința aceasta cerând călăuzire clară și izbândă în acest proiect.

Noi, ca familie, dăm slavă Domnului deoarece ne aflăm bine cu toții. În toată perioada aceasta Dumnezeu a fost cu noi, ne- a ocrotit de boli și de alte probleme grave. Acum 3 săptămâni în urmă a trebuit să ieșim pentru câteva zile la Lima pentru ceva probleme de sănătate ale Esterei, și deși nu a fost foarte simplu reîntoarcerea noastră în Atalaya, mulțumim Domnului că suntem din nou acasă. Cum puțin s-au relaxat restricțiile la noi încercăm să reluăm anumite proiecte, cu ajutorul Domnului, cum este săparea fântânii la baza de misiune. În toată perioada carantinei am putut lucra la baza de misiune avansând cu lucrările care au fost posibile în aceste condiții, însă proiectul cu fântâna a rămas în ”standby” din cauza carantinei. Încercăm să restabilim contactul cu oamenii care ne pot ajuta în desfășurarea proiectului și vă invităm să vă alăturați din nou acestui motiv în rugăciune.

Cu recunoștință în inimă vă scriem aceste rânduri știind că veți continua să mijlociți pentru noi și pentru oamenii Ashaninka de aici. Mulțumim că toată perioada aceasta ne-ați fost alături în rugăciune și în ciuda circumstanțelor și financiar. Mulțumim tuturor care ne-ați contactat într-un fel sau altul, fiind pentru noi o încurajare și o binecuvântare. Dorim aceași binecuvântare cerească pentru fiecare dintre dumneavoastră acolo unde vă aflați. Continuați să fluturați cu mândrie steagul Evangheliei lui Hristos acolo unde vă aflați, ca să vadă toată lumea gloria și slava Mielului înjunghiat, ajutând astfel la avansarea Evangheliei și a împărăției lui Isus.

Motive de rugăciune:

  • Pentru familiile din M. și pentru problemele din familie din cauza infidelității, a alcoolului.
  • Înțelepciune și călăuzire în pregătirea unor cursuri pentru biserica din M. despre viața de familie creștină și alte teme fundamentale despre care. și-au exprimat dorința lor de a învăța mai mult.
  • Călăuzire în ce privește stația de radio și primii pași care trebuie să avem în vedere.
  • Perseverență și multă înțelepciune în învățarea limbii Ashaninka.
  • Sănătate și protecție pentru întreaga echipă (în special pentru copii).
  • Avansarea cu proiectul de săpare a fântânii la baza de misiune.
  • Rugați-vă pentru problemele cu apa. Din cauza sezonului cald am început să avem din nou probleme cu apa, ceea ce ne face să aducem uneori apă de la râu cu găleți și butoaie.

Fiți binecuvântați în numele Domnului.

Cu dragoste frățească,
familia Nagy (Zsolti, Estera și Noemi)

Share

Articole similare

Toate articolele
Mai înainte ca să-I cereți

Mai înainte ca să-I cereți

Scrisore de informare de la familia Lețu – mai, 2023 Tatăl vostru știe de ce aveți trebuință mai înainte ca să-I cereți voi. (Matei‬ ‭6‬:‭8)‬  Este a nu știu...

O privire în viața noastră “din pustietate”

O privire în viața noastră “din pustietate”

Scrisoare de rugăciune – familia Bello, mai 2023 O privire în viața noastră “din pustietate” Programul de instruire ,,Vino în Macedonia și ajută-ne” – a fost chemarea...

Citește mai mult
Înapoi în Malawi

Înapoi în Malawi

Nu te teme! Eu sunt Cel Dintâi și Cel de pe urmă, Cel Viu. Am fost mort, și iată că sunt viu în vecii vecilor! Apocalipsa 1:17-18 În luna Martie, Malawi a fost lovit de...

Citește mai mult
Primul botez

Primul botez

Dragii noștri, Vă salutăm cu pacea Domnului și vă mulțumim că ne păstrați în rugăciunile dumneavoastră! Prin harul Domnului suntem bine și Îi mulțumim Lui pentru...

Citește mai mult
Toate articolele